Solare eoliene hidro turbine | Energie Regenerabila | Alternativa

Shadow Flickering, noua problema starnita de eoliene

Attention: open in a new window. PDFPrintE-mail

Tuesday, 22 February 2011 13:42

O problemă nebănuită: Ce le provoacă dureri de cap, la propriu, locuitorilor din apropierea parcurilor eoliene

 

Nu zgomotul şi nici eventualul impact asupra mediului nu par a-i deranja pe locuitorii din apropierea parcurilor eoliene, ci un cu totul alt fenomen. Astfel, în funcţie de condiţiile meteo, în anumite intervale orare, umbra pe care o fac turbinele eoliene gigant se poate dovedi destul de supărătoare.

Mai concret, alternanţa umbră-lumină dată de elicea turbinei eoliene preţ de câteva minute le provoacă dureri de cap, la propriu, locuitorilor din zonele afectate de acest fenomen.

În limba engleză, fenomenul se numeşte "shadow flickering" şi deja sunt luate măsuri la nivel european împotriva lui.

De exemplu, în Germania şi Franţa prin lege este interzisă montarea turbinelor eoliene la mai puţin de 1.500 de metri faţă de prima locuinţă, oamenii din cele două ţări dovedind zero toleranţă faţă de această problemă. În Belgia lucrurile stau puţin altfel, proprietarii de parcuri eoliene fiind obligaţi să doteze cu jaluzele casele oamenilor care sunt expuşi la acest fenomen.

În România, turbinele eoliene pot fi montate la o distanţă de 800 de metri de casele care formează o aşezare, indiferent de dimensiunea ei.

 

 

;
;
;
;
;
;
;
;
Comments (0)
 

http://www.monitorulsv.ro/Ultima-ora/2011-02-02/Romania-se-plaseaza-pe-locul-7-in-UE-dupa-capacitatea-instalata-in-energie-eoliana-in-2010

Attention: open in a new window. PDFPrintE-mail

Wednesday, 02 February 2011 16:50

România se plasează pe locul 7 în UE după capacitatea instalată în energie eoliană în 2010

România şi-a mărit anul trecut capacitatea instalată în energie eoliană cu 448 MW, la 462 MW, plasându-se pe poziţia a şaptea în UE după creşterea de volum, însă este în continuare cu mult în urma altor state membre în această privinţă.

Astfel, dacă ponderea energiei eoliene în totalul consumului intern este de 24% în Danemarca, 14% în Spania şi Portugalia, circa 10% în Irlanda şi Germania şi 5,3% la nivelul UE, în România numai 1,6% din electricitatea folosită provine din centrale eoliene.

Spania a reuşit anul trecut cea mai puternică creştere în volum a capacităţii de generare de energie eoliană, instalând 1.516 MW, urmată de Germania (1.493 MW), Franţa (1.086 MW), Marea Britanie (963 MW), Italia (948 MW), Suedia (604 MW), România (448 MW), Polonia (382 MW), Belgia (350 MW), Portugalia (345 MW) şi Danemarca (327 MW), potrivit unui raport al Asociaţiei Europene pentru Energie Eoliană EWEA. Restul statelor membre UE au instalat în total 800 MW în energie eoliană în 2010.

Germania are cea mai mare capacitate de producţie de energie eoliană din UE, de 27.214 MW, conform datelor de la finele anului trecut, urmată de Spania, cu 20.676 MW, Italia (5.797 MW) şi Franţa (5.660 MW). La nivelul UE, capacitatea instalată anul trecut se ridică la 9.259 MW, iar capacitatea totală de producţie de la finele lui 2010 era de 84.074 MW. Potrivit Transelectrica, la reţeaua românească de electricitate se mai poate conecta capacitate de până la 3.500 MW în energie eoliană. În România sunt în pregătire sau în derulare numeroase proiecte de energie eoliană, dezvoltate de companii precum CEZ (350 MW), Iberdrola (500-600 MW), Verbund (200 MW), Energias de Portugal (230 MW) sau Continental Wind Partners (232 MW).

Investiţiile în parcuri de energie eoliană onshore se pot ridica până la 1,5-1,7 milioane euro pe megawatt.

;
;
;
;
;
;
;
;
Comments (0)
 

Romania Has Best Wind Energy Sites in East Europe, Vestas Says

Attention: open in a new window. PDFPrintE-mail

Tuesday, 01 February 2011 08:05

Romania Has Best Wind Energy Sites in East Europe, Vestas Says

Vestas Wind System A/S, the world’s largest maker of wind turbines, said Romania has the greatest potential for growth for the wind energy industry in eastern Europe during the next five years.

The Balkan nation may produce as much as 14,000 megawatts of wind energy and may develop into a sustainable market, Hans Joern Rieks the company’s president for central and eastern Europe, said at press-conference in Bucharest. Vestas, which opened its first office in Romania today, aims to complete the installation of 450 megawatts of new generation projects by the end of the year.

Romania is attracting investors in wind power because of its location along the western shore of the Black Sea, where the average wind speed stands at about 25.2 kilometers per hour. The local industry has the potential to generate as much as 30.7 billion kilowatt-hours a year, powering the equivalent of Ireland, Serbia or Peru and giving Romania an edge against other east European nations.

“Romania is the market that has the greatest potential on short- to medium-term,” Rieks said. “In Bulgaria, they have all the constraints, and the market would have to mature over time. Ukraine has also a good green energy potential. They have a great wind resources, they have a good electric infrastructure, but they are not far enough in developing the whole system.”

Vestas has installed 22 wind turbines in Romania, with a total capacity of 44 megawatts, according to the latest data available as of June 30.

“I cannot tell you the exact figures at the end of 2010 until we publish the financial results, but I can tell you that the installed capacity is much bigger than the 44 megawatts,” said Catalina Dragomir, the company’s country sales manager.

The Randers, Denmark-based company currently has under construction three wind projects in Romania in the southern region of Dobrogea. Two of them, with a total capacity of 228 megawatts, are for EDP-Energias de Portugal SA, Portugal’s biggest utility.

Other companies installing turbines in Romania include EDP, CEZ AS, which is the Czech Republic’s largest power distributor, E.ON, Germany’s biggest utility, Iberdrola SA and Enel SA.

 

Sursa: http://www.bloomberg.com

;
;
;
;
;
;
;
;
Comments (0)
 

Două probleme pentru paradisul eolian: legislaţia este un „fiasco“, iar reţeaua este prea mică. Ce spun investitorii?

Attention: open in a new window. PDFPrintE-mail

Thursday, 20 January 2011 11:01

Principalele două obstacole pe care le au de înfruntat investitorii care au atacat segmentul energiei eoliene în România sunt legislaţia, care după mai bine de doi ani nu poate fi aplicată, şi capacitatea destul de redusă a reţelei de transport al electricităţii privind integrarea noilor unităţi.

Dacă în cazul reţelei, cel puţin teoretic, problemele ar putea fi rezolvate prin investiţii semnificative, în cazul legislaţiei lucrurile sunt mai delicate. Această impredictibilitate antrenează mai departe reticenţa băncilor, care oricum sunt puţin deschise când vine vorba de creditare.

"Nu sunt foarte mândru de Legea 220/2008 (privind promovarea energiilor din surse regenerabile - n.red.). Este un mare fiasco pentru autorităţile române care încă trebuie să înveţe cum funcţionează Bruxellesul. Noi mai întâi trebuia să obţinem avizul Comisiei Europene pentru această lege şi apoi s-o promulgăm, ori la noi s-a întâmplat exact pe dos. O ţară europeană normală nu face astfel", spune Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

România are o lege care susţine energiile regenerabile încă din 2008. Este vorba despre Legea 220, care deşi a fost promulgată, nu a putut fi aplicată din cauza absenţei legislaţiei secundare şi a avizului Comisiei Europene. Mai mult, vechiul text legislativ a înregistrat anumite modificări, noua formă a documentului fiind din nou promulgată şi publicată în Monitorul Oficial. Deşi încă de anul trecut Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) trebuia să pună la punct normele de aplicare, acest lucru nu s-a întâmplat nici până în ziua de azi.

Este sau nu supracompensare?

Aceasta este una dintre cele mai importante piedici în calea dezvoltării proiectelor eoliene în contextul în care prin Legea 220 se stabileşte sistemul de sprijinire pentru investiţiile de profil. Energia verde trebuia susţinută prin anumite scheme pentru că tehnologia utilizată în cazul acestor proiecte este mult mai scumpă comparativ cu celelalte forme de producere a energiei.

"Problema cu care ne confruntăm în prezent este daca nu cumva legea este prea generoasă, dacă nu cumva supracompensăm aceste investiţii. Suntem în discuţii cu Comisia Europeană, iar dacă ea spune că totuşi textul este în regulă, ar mai dura 1-2 luni până la un aviz oficial, dacă nu încercăm să lămurim această situaţie cât de curând posibil", a mai spus Chiriţoiu.

În România, sistemul de sprijin pentru energia regenerabilă este compus din certificate verzi şi din cote obligatorii. În linii mari, pentru fiecare MWh de energie verde produsă investitorul primeşte un certificat verde. Mai departe, fiecare furnizor de energie trebuie să aibă în coşul său o anumită cotă obligatorie de energie regenerabilă. Dovada îndeplinirii acestei obligaţii se face tocmai prin numărul de certificate verzi achiziţionate. Aceste certificate sunt emise de Transelectrica şi au o valoare cuprinsă între 27 şi 55 de euro. Dincolo de încasările generate de tranzacţionarea certificatelor verzi, producătorii de energie regenerabilă mai câştigă şi din vânzarea electricităţii în piaţă.

Băncile nu dau bani fără legislaţie

De exemplu, un producător de energie eoliană ar trebui să primească două certificate verzi pentru fiecare MWh produs, în timp ce unul de energie solară ar primi 6 certificate, conform noii forme a Legii 220. Cum acest text legislativ nu este încă aplicabil, toţi producătorii de energie verde primesc doar un certificat până la intrarea în vigoare a noului document.

"În afară de companiile mari, care pot obţine finanţări în numele grupurilor pe care le reprezintă şi nu pentru proiectele eoliene pe care le dezvoltă, ceilalţi nu pot obţine creditări. Băncile trebuie să ştie că atunci când dau un credit clienţii lor se bazează pe nişte încasări viitoare certe, altfel nu-şi asumă acest risc", spune Petru Ruşeţ, directorul diviziei de produse, soluţii şi servicii energetice din Siemens România. Declaraţiile lui Ruşeţ sunt confirmate de faptul că până acum singurii care au avut curajul să plaseze sume uriaşe de bani în proiecte eoliene sunt grupuri de talie mare aşa cum este cazul cehilor de la CEZ, al italienilor de la Enel sau al spaniolilor de la Iberdrola.

"Nu ştiu dacă ne-am putea recupera investiţia luând doar un certificat. Noi am plecat la drum cu convingerea că vom lua două certificate şi aşteptăm implementarea legii cât mai curând", spune Ondrej Safar, managerul proiectului eolian de 1,1 miliarde de euro pe care CEZ îl face în două comune dobrogene.

O reţea prea mică

Dincolo de problema legislativă mai este o piedică în calea acestor investiţii, şi anume accesul limitat la reţeaua de electricitate.

"Vreau să fim atenţi în ceea ce priveşte dezvoltarea de noi proiecte. Nu se ştie câtă reţea mai avem, iar aceasta este o constrângere. Proiectele care se dezvoltă acum în piaţă duc la o saturaţie a segmentului eolian", spune Mike Scholey, directorul general executiv al Continental Wind Partners, dezvoltatorul american de proiecte eoliene care le-a vândut parcul de 600 MW cehilor de la CEZ. Scholey, şi adaugă că firma pe care o reprezintă lucrează acum la un parc de 230 MW în Galaţi pe care urmează să-l vândă. Potrivit datelor Transelectrica, capacitatea reţelei de integrare a proiectelor eoliene este de circa 3.000 MW.

;
;
;
;
;
;
;
;
Comments (0)
 

Primele turbine eoliene Iberdrola, in martie in Romania

Attention: open in a new window. PDFPrintE-mail

Tuesday, 18 January 2011 22:32

Iberdrola va incepe in luna martie instalarea primelor sale turbine eoliene in Romania, in localitatea Valea Dacilor (Dobrogea), care vor incepe sa produca electricitate in acest an, a declarat directorul pe Romania al grupului energetic spaniol, Adrian Goicea, potrivit Mediafax.

"Vrem sa terminam acest proiect de 80 MW in 2011", a afirmat Goicea, prezent la un seminar pe teme energetice.

El a adaugat ca Iberdrola discuta cu operatorul sistemului energetic national Transelectrica (TEL) conectarea la retea a unei puteri instalate in turbine eoliene de circa 600 MW.

"Cu asta (conectarea la reteaua energetica - n.r.) avem front de lucru pentru cinci ani", a spus Goicea.

Iberdrola este implicata in Romania si in constructia reactoarelor nucleare 3 si 4 la Cernavoda.

;
;
;
;
;
;
;
;
Comments (0)
   

Page 1 of 10